Ce este acalazia?
Este tulburare de “transport” a esofagului datorata scaderii fluxului nervos care duce la relaxatea sfincterului esofagian inferior; acest sfincter se gaseste in apropierea jonctiunii intre stomc si esofag. Lipsa relaxarii sfincterului duce la imposibilitatea trecerii alimentelor si a lichidelor din esofag in stomac; consecintele sunt ca esofagul incepe sa se dilate treptat si incep semnele bolii. Acalazia este o boala rara si afecteaza cu predilectie persoanele intre 20 si 40 de ani.
Esofagul
Esofagul este un “tub” compus, printre alte, de muschi; dupa ce inghitim mancarea sau lichidele, acesti muschi se contracta transportand continutul esofagian in stomac; acest proces de contractie este activ.
Intre esofagul si stomcul exista un sfincter, care asigura trabsportul alimentelor si tot ce inghitim, intr-o singura directie si anume, catre stomac.
Cauzele acalaziei
Cauzele care duc la aparitia acestei boli raman necunoscute; unele pareri vorbesc despre un virus care ar putea duce la afectarea sistemului nervos care deserveste sfincterul esofagian inferior ducand la scaderea fluxului nervos, ceea ce duce la lipsa relaxarii acestuia.
Mecanismul de aparitie a bolii, pare sa fie autoimun, cu alte cuvinte, sistemul imun, ataca propriile structuri ducand la distrugerea lor, dar este nevoie de multe studii pentru a descoperi mecanismele exacte ale bolii.
Cum se manifesta boala?
Cel mai important simptom se numeste disfagie adica, dificultatea de a inghiti atat a alimentelor lichide cat si cele solide; dificultatea de a inghiti lichide o data cu solide, reprezinta un semn caracteristic al bolii, pentru ca celelate boli care produc disfagie, incep cu dificultatea de inghiti solide si treptat, pacientul ajunge sa numai poata inghiti nici lichide.
Pacientul poate acuza miros fetid al respiratiei, pentru ca alimentele stagnate in esofag, sufera un proces de “putrefactie” ce poate duce la apaitia acestui miros neplacut (Halena)
De asemenea, pot aparea dureri care iradeaza in spate, iar in timpul somnului, continutul esofagiana, poate veni inapoi si intra in cai respiratorii, ceea ce poate duce la infectii ale cailor respiratorii sau, pacientul se poate trezi din somn brusc, cu senzatie de sufocare.
Cum punem diagnosticul?
Daca simptomele debuteaza cu dureri, trebuie sa ne asiguram ca nu este vorba de boli cardiovasculare.
De obicei, simptomul principal, asa cum am scris mai sus, este disfagia, atunci medicul recomanda un examen endoscopic; acest examen se efectueaza de catre un gastroenterolog, care examineaza cu ajutorul endoscopului, esofagul, stomacul si duodenul. Examenul endoscopic poate arata un esofag dilatat, cu resturi alimentare, permite prelevari de biopsii si, cel mai important lucru, poate exclude alte boli care pot duce la simptome asemanatoare.
Examenul cu bariu, poate arata aspect tipic al acalaziei si anume, aspect de varf de creon al portiunii distale a esofagului (imediat deasupra stomacului).
Manometria, se efectueaza prin introducerea unui tub cu electrozi, care masoara presiunea esofagului pe toata lungimea lui; acest examen este esential pentru diagnosticarea bolii.
Tomografia computerizata pentru torace si abdomen superior, ne ajuta sa excludem alte boli care produc simtome asemanatore.
Ecoendoscopia, care se efectueaza cu un endoscop special, cu un ecograf minuscul la varf; acest examen arata toate straturile peretelui esofagian si ajuta la excluderea altor boli.
Cum tratam acalazia?
Exista mai multe modalitati de tratament pentru aceasta boala. De obicei gastroenterologul explica pacientului despre toate metodele si alege cea mai potrivita metoda in functie de varsta, stadiul boli si, nu in ultimul rand, tipul bolii (sunt mai multe tipuri). Cele mai consacrate metode sunt:
- 1. Metoda cu balon de dilatatie. Doctorul introduce, cu ajutorul endoscopului, un balon pe care il fixeaza la nivelul sfincterului esofagian inferior, unde umfla balonul pana la o anumita presiune; presiunea din balon, duce la ruperea fibrelor musculare de la nivelul sfincterului esofagian inferior, iar pacientul incepe sa se alimenteze normal. Aceasta metoda poate necesita mai multe sedinte folosand baloane din ce in ce mai mari. Aproximativ 75% din pacienti au rezultate bune insa, dupa cativa ani, o parte insemnata din pacienti, necesita alte sedinte de dilatare.
- 2. O alta metoda endoscopica se numeste POEM.
Cu ajutorul endoscopului si unele instrumente (accesorii), medicul specialist, creaza un canal in submucoasa esofagului ajungand la muschii din peretele esofagian, pe care le taie cu ajutorul curentului electric produs de un aparat de elctrocoagulare; aceasta metoda este relativ noua si deja are locul ei prontre metodele de tratament. Mai nou, japonezii au introdus si manevre antireflux in aceasta metoda, pentru a impiedica refluarea alimentelor din stomac in esofag.
- 3. Chirugia laparoscopica a cunoscut si ea un avant puternic in ultimii ani. Un chirurg experimentat, poate efectua aceasta interventie usor, cu manevre antireflux si cu rezultate foarte bune.
- 4. Injectarea cu toxina botulinica, este una din metode folosite in anumite situatii bine alese de catre medic.
Asa cum am mentionat mai sus, medicul specialist, alege cea mai potrivita metoda pentru fiecare pacient in parte, in vederea obtinerii cele mai bune rezultate, cu cele mai mici complicatii si neplaceri pe termen mediu si lung.