Care sunt recomandariile in cazul esofagului Barrett?

La inceput vreau sa subliniez faptul ca nici o strategic de abordare terapeutica pentru Barrett, nu a reusit sa demonstreze ca ar fi eficienta prin studii definitive, ca ar fi putut prelungi viata sau sa previna moartea prin cancerul esofagian la pacientii cu esofag Barrett; cu toate acestea, este nevoie de o strategie clara pentru abordarea acestei maladii.

Sunt de acord cu ghidurile societatiilor de profil americane si europene, cu mici modificari dupa cum urmeaza:

  •     Pacientii cu Barrett trebuie tratat cu IPP (omeprazol, lansoprazol, pamtoprazol, rabeprazol, esomeprazol, etc) in orice doza care amelioreaza simptomele de reflux si care elimina leziunile de esofagita vizualizate prin examenul endoscopic.
  •     Pacientii asimptomatici si fara esofagita de reflux, pot fi tratati cu o doza pe zi
  •    Terapia chirurgicala antireflux, poate fi o alternativa la tratamentul medical in cazul pacientiilor care se tem de efectele adverse ale tratamentului medical, dar chirurgia antireflux nu este superioara intr-un mod evident terapiei medicale in ce priveste prevenirea cancerului esofagian.
  •     Pentru pacientii cu Barrett fara displazie, riscul si beneficiile supravegherii prin examenul endoscopic, trebuie discutate cu pacientul, dar de preferat sa se faca controlul endoscopic o data la trei ani (unii spun ca si la 5 ani este suficient)
  •     Controlul endoscopic trebuie sa fie efectuat cu aparate de rezolutie inalta. Endoscopistii care au experienta cu tehnici avansate, le gasesc utile, dar aceste tehnici, nu sunt necesare pentru controlul de rutina.
  •     Pentru ariile care ridica suspiciuni, endoscopistul trebuie sa preleveze biopsii sau, de preferat, rezectia mucoasei din zona respectiva; endoscopistul trebuie sa efectueze biopsii din cele patru cadrane la 1 cm distanta (unii spun la 2 cm).
  •    Daca examenul histopatologic (la microscop) vine cu descrierea “indifinite for dysplasia” tratamentul cu IPP trebuie optimizat si endoscopia sa se repete dupa doua luni cu rebiopsiere; daca acest aspect persista, putem efectua controlul endoscopic la 6-12 luni sau trimitem pacientul la un centru specializat in esofag Barrett (la noi in tara inca nu exista pana acum)
  •     Daca displazia si indiferent de gradul ei a fost depistata pentru prima data si daca exista dubii in ce priveste acuratetea primului examen endoscopic, opiniez pentru repetarea examenului endoscopic cat de repede posibil dar, de catre un medic mai expert; in timpul examenului endoscopic, se preleveaza biopsii multiple. Rezectia mucoasei, trebuie efectuata pentru orice zona suspecta, iar examenul histopatologic, trebuie efectuat de catre doi experti.
  •     Terapia endoscopica trebuie efectuata pentru pacinetii cu displazie usoara, inalta sau cancer intramucos.
  •     Dupa obtinerea rezectiei complete a zonelor cu metaplazie si cu displazie inalta sau cancer intramucos, controlul endoscopic trebuie efectuat din 3 in 3 luni in primul an, apoi din 6 in 6 luni in al doilea an, apoi anual.
  •    Dupa obtinerea rezectiei complete in cazul displaziei usoare, controlul endoscopic se efectueaza din 6 in 6 luni in primul an, apoi anual.