Nu cred ca exista in acest moment ceva sau cineva, care sa nu fie afectat de acest virus aparut in 2019.
Aceasta pandemie, are multe aspecte negative dar si unele aspecte pozitive, cum ar fi accelerarea cercetarii in domeniul vaccinarii si descoperirea punctelor slabe in sistemele medicale globale si in fiecare tara in parte.
Sistemul digestiv, nu face nici el exceptia si este afectat de acest virus.
Care sunt factorii de rise pentru afectarea tubului digestiv?
- Unele bolile cronice ale tubului digestiv cum ar fi boala inflamatorie intestinala.
- Boli asociate, cum ar fi diabetul zaharat.
- Unele medicamente cum ar fi glucocorticoizii, care pot creste severitatea bolii.
Care sunt cele mai frecvente simptome digestive?
- Diaree
- Greturi si varsaturi
- Afectare hepatica (cresterea transaminazelor)
Aceste simptome, pot precede celelalte simptome ale bolii in 15-16% din cazuri.
Cand testam un pacient cu manifestari gastrointestinale?
• Daca pacientul este spitalizat pentru simptome cu debut recent
- Pacientul care vine la medicul de familie sau in policlinica cu simptome digestive care persista peste 48 de ore.
- Un pacient cu boli cunoscute, cum ar boala inflamatorie intestinala, la care simptomele se inrautatesc brusc.
Care sunt complicatiile in area digestiv?
- Pareza intestinala
- Ischemie intestinala
- Cresterea transaminazelor
Cum tratam?
- In primul rand, trebuie sa excludem bolile care pot da simptomele pacientului, cum ar fi infectia cu Clostridioides (Clostridium dificile)
- Tratament simptomatic. In caz de diaree de exemplu, putem adminisra Lopersmide.
- Corectarea tulburarilor hidroelectrolitice.
- Tratament antiemetic pentru greturi si varsaturi.
Ce facem in cazul pacientilor cu boala inflamatorie intestinala?
- Pacientii cu diaree si cu risc de a avea COVID (cei expusi recent, cei in comunitati cu incidenta mare), trebuie testati atat pentru COVID cat si pentru Clostridium, acutizarea bolii prin teste neinvazive, cum ar fi PCR, Calprotectina si probe specifice pentru Clostridium
In cazul pacientilor fara COVID:
- Daca boala este in remisie, pacientul trebuie sa continue tratamentul
- Cei cu boala activa si care necesita tratamentul bilogic, pot incepe acest tratament in timpul pandemiei.
- Tratamentul cu glucocorticoizi, trebuie sa fie folositi in doza cea mai mica care duce la imbunatatirea simptomelor si pentru o perioada cat mai scurta (pana la trecerea pe o alta categorie de tratament)
In cazul pacientilor cu COVID:
- Ajustarea tratamentului la pacientii cu boala inflamatorie intestinla si cu COVID, trebuie individualizata; acest lucru se face in functie de severitatea infectiei virale, bolile asociate si medicatia preexistenta.
- Budesanide, 5-ASA, Sulfasalazina, medicatia administrata intrarectal, inclusiv glucocorticoizi, antibiotice, pot fi continuate.
- Glucorticoizi sistemici trebuie ajustate in functie de severitatea infectiei;
- Pentru cei cu forme usoare, se reduce doza de glucocorticoizi cum ar fi Prednison la sub 20 mg pe zi.
- Pentru cei care au necesar de oxigen, putem continua tratamentul cu glucocorticoizi (de preferat Dexametazona)
- • Sistarea tratamentului cu Imuran sau cu Metotrexat.
- • De preferat sistarea tratamentului cu Tofacitinib sau reducerea dozei
- • Terapia biologica (anti TNF, Ustekinumab, Vedolizumab) trebuie amanata pana la ameliorarea starii datorate infectiei cu COVID.
- • Aceste categorii de medicamente, pot fi reluate dupa disparituia simptomelor.
- • Unele studii au aratat terapia biologica de inductie, nu agraveaza simptomele datorate infectiei cu COVID, dar inca lucrurile nu sunt transate.
Vaccinarea pacientilor cu boala inflamatorie intestinala
Studiile au aratat ca Indiferent de tipul tratamentului urmat de pacientii cu aceste boli, vaccinul este eficient.
Vaccinul nu pare sa inrautateasca starea pacientului chiar daca boala este activa.
In loc de concluzie:
Infectia cu COVID 19 este noua si multe elemente sunt inca necunoscute.
Multe studii sunt in derulare si cu siguranta, multe se vor schimba atat despre boala, cat si despre complicatiile ei.