La ce ne gândim când crește sau scade VSH-ul?

 

• Creșterea vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH) poate indica prezența unei inflamații acute sau cronice.

• Există mai multe metode de măsurare a VSH-ului:

  • Westergren: Sângele anticoagulat este pus într-un tub lung, vertical, și se măsoară precipitarea hematiilor în mm raportat la o oră.

  • Wintrobe: Folosește un tub mai mic și este considerată mai puțin sensibilă.

  • Microaglutinare: Explorează interacțiunea hematiilor cu alte proteine plasmatice produse în caz de inflamație.

• În prezent, există diferite metode automatizate care măsoară VSH-ul. Dacă aceste metode arată o creștere a VSH-ului, aceasta trebuie confirmată prin metoda Westergren.

• VSH-ul este calculat astfel:

• La femei: (vârsta+10)/2

• La bărbați: (vârsta)/2

• În cazul unei inflamații, creșterea VSH-ului se datorează creșterii concentrației fibrinogenului, a imunoglobulinelor sau a alfa-globulinelor.

• Creșterea vitezei de sedimentare a hematiilor reflectă, fără a fi specifică, unele boli precum:

• Boli maligne.

• Boli autoimune.

• Infecții.

• Pentru a evalua semnificația acestei creșteri, medicul trebuie să obțină o anamneză amănunțită, să examineze atent pacientul și să stabilească o strategie în funcție de datele obținute.

• Bolile reumatice care pot crește semnificativ VSH-ul includ:

• Polimialgia reumatică.

• Arterita cu celule gigante.

• Boala Still la adulți.

• Dacă VSH-ul este mult mai crescut decât PCR, ne gândim la boli maligne sau autoimune. În schimb, dacă PCR este mai crescut decât VSH, trebuie luată în considerare o etiologie infecțioasă (de obicei microbiană).

• Dacă VSH-ul este crescut, dar sub 100 mm/oră, ne gândim la următoarele boli autoimune:

• Lupus eritematos sistemic.

• Polimiozită.

• Sindrom Sjögren.

• Scleroză sistemică.

• Dermatomiozită.

• Dacă pacientul prezintă transpirații nocturne și scădere în greutate, ne gândim la boli maligne.

• Dacă pacientul are febră însoțită de dureri localizate, ne gândim la o etiologie infecțioasă.

Pe lângă bolile enumerate, există alte situații în care VSH-ul poate crește semnificativ. Cele mai cunoscute sunt:

• Anemia:

• Reducerea hematocritului crește viteza de precipitare și agregare a hematiilor.

• Insuficiența renală:

• VSH-ul poate depăși 60 mm/oră.

• Acest fenomen este cauzat de anemie sau de creșterea fibrinogenului.

• Hiperlipidemia:

• Cauza exactă nu este cunoscută.

• Diabetul zaharat:

• Poate fi datorat creșterii HbA1c, fibrinogenului sau alfa-globulinelor.

• Sarcina:

• Se datorează creșterii fibrinogenului.

• Insuficiența cardiacă:

• Este cauzată de creșterea fibrinogenulu

În ce condiții scade VSH-ul?

• VSH-ul poate scădea în următoarele situații:

• Scăderea fibrinogenului.

• Alterarea formei hematiilor.

• Alte mecanisme necunoscute.

• Cele mai frecvente cauze ale scăderii fibrinogenului sunt:

• Limfohistiocitoza hemofagocitică (HLH).

• Sindromul de activare a macrofagelor.

• Trombozele

• Insuficiența hepatică.

• Modificările formei hematiilor pot fi cauzate de:

• Sferocitoză.

• Siclemie

• Policitemie

• Creșterea foarte mare a numărului de leucocite.

Concluzii:

• Creșterea sau scăderea vitezei de sedimentare a hematiilor poate orienta medicul către o anumită patologie.

• Anamneza și examenul obiectiv rămân esențiale pentru stabilirea unei strategii adecvate în vederea unui diagnostic corect.

• De cele mai multe ori, consultul interdisciplinar este indispensabil.