Disfagia

Disfagia

Cum definim disfagia si cat de des este intalnita in practica medicala?

  • Acest cuvant provine din greaca si inseamna dificultatea de a inghiti alimentele.
  • Disfagia poate fi dificultatea de a inghiti alimentele solide sau si lichide.
  • Surprinzator, acest simptom este intalnit in, grad diferite, la aproximativ 10 % din persoanele care au peste 50 de ani.
  • Peste 30 % din persoanele institutionalizate sufera de disfagie.
  • Aproximativ 12 % dintre pacientii internati in spital, sufera de disfagie.
  • Exista cateva categorii de pacienti unde disfagia este intalnita in procent de pana la 50 % (boala Parkinson, accidentele la nivelul capului, accidentele vasculare cerebrale)
  • La noi nu exista statistici.

Care sunt cele mai frecvente boli care duc la disfagia?

  • Cele mai frecvente boli orofaringiene sunt:
  • Boli neuromusculare:
    • Scleroza multipla.
      • Boala Parkinson.
      • Accidentele vasculare cerebrale.
      • Miastenia Gravis.
      • Distrofia musculara.
      • Disfucntiile tiroidiene.
      • Scleroza laterala amiotrofica.
      • Polimiozita si dermatomiozita.
      • Accidentele la nivelul craniului
      • Encefalopatie metabolica
  • Cele mai frecvente boli mecanice sau structurale sunt:
  • Boli structurale:
    • Tumorile orofaringiene.
    • Diverticulul Zenker.
    • Marirea de volum a tiroidei.
    • Infectiile orofaringiene cu Candida, herpes, CMV, etc.
    • Opsteofite
    • Postradioterapie
    • Postinterventii chirurgicale.
    • Inele in esofagul proximal.
    • Problemele dentare grave.
    • Boli congenitale.
  • Bolile esofagului:
    • Bolile neuromusculare:
      • Spasm esofagian difuz.
      • Hipertensiunea sfincterului esofagian inferior.
      • Asa numitul sofagul “spargator de nuci”
      • Sclerodermia
      • Complicatiile motorii associate bolii de reflux gastroesofagiene.
    • Cauze structural:
      • Inelele membranoase esofagiene (rar)
      • Stricturi peptice (refluxul gastroesofagian)
      • Diverticulii
      • Corpurile straine.
      • Osteofitele (coloanal verterbrala)
      • Tumorile de vecinatate.
      • Cauze infectioase.

Care sunt cele mai importante mecanisemele care duc la disfagie?

  • Forta de contractie mica.
  • Lipsa de coordonare a contractilitatii muschilor.
  • Lipsa stimului nervos.
  • Cauze obstructive.

Ccum se manifesta boala?

  • Disfagia orofaringiana sau disfagia de transfer al alimentelor:
    • Bolusul alimentar nu trece de la cavitatea bucala pana in esofagul proximal.
    • pacientul sufera de salivatie in exces, senzatie de sufocare, tuse, necesitatea unor inghitiri repetitive, disfonie (raguseala), dizartrie (articulare defectoasa a cuvintelor).
    • Medicul trebuie sa examineze cu mare atentie cavitatea bucala, sistemul nervos, gatul si capul.
  • Disfagia esofagiana sau difagia de transport:
    • Disfagia la solide sugereaza obstructia mecanica.
    • Disfagia la solide si lichide denota boli care duc la tulburari de motilitate.
    • Problemele neuromuscular duc la disfagie atat la solide cat si la lichide. Acalazia. Este exemplul cel mai elocvent (vezi capitolul destinat acestui subiect)
    • Ingestia alimentelor reci sau calde precipita, de mulete ori, disfagia neuromotorie.
    • Disfagia insotita de scaderea in greutate a paceintului este, in cele mai multe ori, cauzata de cancer sau de acalazie.
    • Disfagia poate fi intermitenta in cazul spasmului difuz sau unori tumor benigne la debut.
    • In cazul tumorilor maligne, acalaziei, stenozelor peptice si sclerodermiei, disfagia se agraveaza progresiv.
    • Disfagia apare cand lumenul esofagian este sub 13 mm.
    • Examinarea pacientului cu disfagie esofagiana este normala, mai ales in fazele incipiente.

 

Cum punem diagnosticul?

  • Pentru disafgie inalta sau orofargingiana:
    • Studiul radiologic amanuntit (care poate include si examenul cu bariu)
    • Consult ORL cu examinarea endoscopica amanuntita in sfera ORL.
    • Consult neurologic la nevoie cu examen imagistic (RMN)
  • Pentru disfagia esofagiana:
    • Examenul radiologic cu bariu care ne ajuta sa avem o imagine de anasamblu al esofagului.
    • Examenul endoscopic.
    • Manometria esofagiana daca examenul cu bariu si examenul endoscopic sunt normale.
    • Daca pacientul se stie cu boala de reflux gastroesofagiana sau daca are simptomele unei boli de reflux, putem efectua pH metria.
    • Examenul CT de torace se efectueaza pentru a vedea bolile organelor din jurul esofagului, cu repurcusiuni asupra esfagului.

Cum Tratam?

  • Tratamentul este in functie de boala.
  • Asa cum am vazut, disfagia este un simptom, care poate fi cauzat de multe boli.
  • Unele boli apartin mai multor specialitati.
  • Scopul tratamentului este de a trata radical boala (daca acest lucru este posibil)
  • Daca nu putem trata boala definitiv, atunci scopul trebuie sa fie protejarea cailor aeriene si asigurarea nutritiei corespunzatoare.
  • Tratamentul este multidisciplinar (ORL, chirurgie, radioterapie, oncologie, recuperare medicala cu fizioterapie, neurlogie, gastroenterolog, etc)

In concluzie:

  • Bolile care duc la disfagie sunt multiple.
  • Primul scop este a pune un diagnostic corect.
  • Tratamentul este intodeauna multidisciplinar.
  • Prognosticul boli depinde de boala, stadiul ei, starea pacientului si de boliile asociate.
  • Pacientul trebuie sa se prezinte la medic de la primele semne.