ESOFAGITA INFECTIOASA

 

 

  • Poate fi virala, microbiana sau micotica.
  • Candida albicans ocupa prima pozitie.
  • Apare la pacientii cu imunodeficienta sau la cei cu tratament prelungit cu glucocorticoizi.
  • Semnele clinice seamana cu cele cauzate de esofagita de reflux.
  • In multe cazuri, pacientul nu acuza niciun simptom si diagnosticul este pus cu ocazia unui examen endoscopic efectuat din alte motive.
  • La cei cu imunodeficienta pot aparea complicatii severe cum ar fi stenoze esofagiene care se manifesta prin disfagie.

Cum se manifesta boala?

  • Dureri retrosternale.
  • Odinofagie (dureri dupa ce pacientul inghite alimentele)
  • Daca apare stenoza, pacientul sufera de disfagie (dificultate la inghitirea alimentelor solide la inceput apoi, cu agravarea stenozei, pacientul nu mai poate sa nici lichidele)
  • In unele situatii, mai ales la pacientii cu imundeficienta, pot aparea febra cu transpiratii si frisoane; aceste semne apar cand infectia devine sistemica.
  • Unii pacienti pot suferi de candida orofaringeana si ulceratii in cavitatea bucala.

Cum punem diagnostciul?

  • istoricul amanuntit al pacientului, coroborat cu semnele clinice, ne orienteaza catre diagnostic.
  • Examenul endoscopic superior este cheia diagnosticului; in timpul acestui examen, putem vedea caracterele leziunilor si putem preleva probe pentru prepararea lamelor, mediile de cultura specifice, PCR si pentru examenul histopatologic.
  • Examenul endoscopic ne ajuta sa efectuam si diagnosticul diferential cu alte cauze care produc aceleasi simptome ca in cazul infectiilor esofagiene cum ar fi:
    • Ulcere post medicamentoase (unele antibiotice, Quinidina, AINS, saruri de potasiu sau Bifosfonat)
    • Esofagita de reflux cu leziunile caracteristice.
    • Esofagita cu eozinofile.
    • Tumorile benigne sau maligne.

 

Cum tratam?

  • Tratamentul trebuie sa se adreseze urmatoarelor:
    • Sa scada suferinta pacientului prin tratarea simptomelor.
    • Tratarea cauzei.
    • Prevenirea recidivei prin tratarea sau indepatarea cauzelor care au dus la infectarea esofagului.
    • Prevenirea complicatiilor.
    • Pacientii care nu se pot hrani, trebuie admisi in spital.
  • Pentru ameliorarea simptomelor putem utiliza solutie cu hidroclorid de lidocaina, in doza de 15 ml odata (nu mai mult de 7-8 doze pe zi).

 

  • tratamentul cauzal:
    • candida albicans:
      • Fluconazol oral sau IV daca pacientul nu poate inghiti si la cei care nu pot tolera medicamentul pe cale orala.
      • Itraconazol (esste mai putin eficient)
      • La pacientii cu HIV, putem folosi Isavuconazol
      • Amfotericina B, Voriconazol si Ecinocandin, pot fi folosite, dar prima alegere ramane Fluconazol; acest mediament se administreaza oral in doza de 200 mg, o data pe zi, apoi 100 mg o data pe zi (doza maxima 400 mg pe zi daca situatia clinica o cere).
      • Tratamentul trebuie administrat cel putin doua saptamani de la disparitia simptomelor.
      • Pentru paientii care nu pot fi tratati pe cale orala, Fluconzol IV 200 mg o zi, apoi 100 mg pe zi, iar durata tratamentului este ca si in cazul tratamentului oral.
      • Daca aceste medicamente nu sunt eficiente, putem apela la Posaconazol
    • Citomegalovirus:
      • Ganciclovir 5 mg /kg/zi IV la 12 ore, pe cale orala sua IV, timp de 3-6 saptamani.
      • Valganciclovir 900 mg, de doua ori pe zi, 3-6 saptamani.
      • Foscarnet 90 mg/kg la 12 ore, 2-3 saptamani.
    • HSV-1:
      • Aciclovir IV 5 mg /kg la 8 ore si pentru 1-2 saptamani.
      • Se poate administra si oral, in doza de 400 mg, de trei ori pe zi (1-2 saptamani)
      • Putem administra si Famciclovir 500 mg, de trei ori pe zi, pentru 1-2 saptamani.
      • O alternativa mai poate fi Valaciclovir in doza de 1 gram, de trei ori pe zi, 1-2 saptamani.
    • Tratamentul bolii de baza, daca este posibil; acest tratament trebuie efectuat corect.
    • Pacientii cu tratament prelungit cu glucocorticoizi necesita evaluarea tratamentului in vederea prevenirii recidivelor.

In concluzie

  • Etiologia infectioasa, mai ales cea micotica, este des intalnita in practica medicala.
  • Nu toti pacientii au simptome.
  • La cei cu imunodeficienta simptomele sunt mai zgomotoase si pot fi sistemice.
  • Esofagita micotica este o complicatie a unei alte boli.
  • Diagnosticarea cauzei acestei complicatii si tratarea ei reprezinta cel mai important element pentru prevenirea recidivei.