Cancerul de colecist
- Este rar intalnit.
- Diagnosticul se pune tarziu de obicei pentru ca boala se manifesta tarziu.
- De obicei invadeaza structurile din jur (ficatul, caile biliare)
- Metastazele ganglionare, hepatice si peritoneala, sunt frecvente la prezentarea pacientului cu simptome.
Care sunt cauzele si cei mai importanti factori de risc?
- Nu se cunosc cauzele exacte care duc la boala.
- Inflamatia mucoasei, poate duce la modificari tisulare care predispun la dezvoltarea cancerului.
- Cei mai importanti factori de risc sunt:
- Femeile sunt mult mai afectate decat barbatii (2/1)
- Acest risc creste o data cu inaintarea in varsta, mai ales dupa menopauza.
- Varsta reprezinta un factor de risc important, mai ales dupa 60 ani
- Factorul genetic pare sa aiba un rol important (au fost raportate cazuri cand mai multi membrii din aceeasi familie si in generatii diferite au fost afectate)
- Americanii nativi sunt mai afectati.
- A existat si exista studii care arata legatura intre calculii in vezica biliara si cancerul, mai ales daca calculii sunt de volum mare; cu toate acestea, doar 1-3% dintre cei cu calculi, dezvolta cancer de colcecist.
- Polipii de colecist, mai ales la cei cu varsta de peste 50 de ani reprezinta un alt factor de risc.
- Polipii peste un cm reprezinta un factor de risc major.
- Refluxul sucului pencreatic datorat unor anomalii inascute, mai ales in Asia, reprezinta factor de risc important.
- Calcifierea peretelui colecistic, reperezinta un factor de risc important, dar studiile recente au aratat ca doar 3% dintre cei afectati, dezvolta cancer de colecist.
- Fumatul sau expunerea la Aflatoxina, sunt considerati factori de risc dupa unele studii.
- Unele meserii cum ar fi cazul persoanelor care lucreaza in industria textilelor, industria hartiei, in rafinarii, industria incaltamintelor ar fi mai dispusi la dezvoltarea cancerului de colecist dupa unele studii.
- Unele boli pot favoriza aparitia acestei boli, cum ar fi obezitatea, dar mai ales colangita sclerozanta, de aceea pacientii afectati de aceasta boala trebuie monitorizati (vezi mai jos)
Cum punem diagnosticul?
- in cele mai multe cazuri, boala este depistata la un examen imagistic de rutina, cum ar fi examenul ecografic care a devenit foarte raspandit.
- Cand apar semnele clinice, in cele mai multe cazuri, stadiul bolii este avansat.
- Examenil CT si RMN cu substanta de conrast, sunt examenele cele mai bune pentru stadializarea bolii.
- Ecoendoscopia este metoda care ajuta la stadilalizarea bolii, mai ales pentru extinderea locoregionala si permite prelevarea de tesut pentru examenul anatmopatologic (FNA sau FNB)
- Marekerii tumorali (CEA si CA 1-9) pot sa fie de ajutor, dar nu pun diagnosticul.
- Daca tumora de colecist poate fi rezecabila pe baza examenleor imagistice, biopsia sau citologia nu trebuie efectuate inaintea actului chirurgical.
- Daca tumora este nerezecabila, atunci confirmarea anatomopatologica este necesara pentru chimio si radioterapie (in functie de situatie)
Diagnosticul diferential:
- Polipii sub un centimertu, sunt de obicei benign, dar daca la urmatorul control, diametrul polipului creste, se impune colecistectomia.
- Polipii cu imagini hipoecogene in interior care, de obicei, reprezinta structuri vasculare, pledeaza pentru malignizare si se impune in acest caz, colecistectomia.
- Colecistita acuta se diferenteaza prin tabloul clinc dar mai ales, prin examenele de laborator si examenele imagistice.
- Daca pacientul este icteric, examenele imagistice (ecografia, CT, RMN cu colangio RMN, ecoendoscopia, , examenul clinic si probele de laborator) pot pune diagnosticul corect.
- In unele boli cum ar fi ciroza hepatic, insuficienta cardiaca, insuficienta renala, insuficienta heaptica acuta, peretele colecistului poate fi mai gros, dar uniform, moderat si fara noduilaritati sau mase tumorale.
Cum tratam?
- Daca cancerul este localizat sau chiar avansat locoregional, insa fara determinari secundare, poate fi operabil de catre un chirurg cu experienta, cu conditia ca pacientul sa nu aiba contraindicatii pentru tratamentul chirurgical.
- Pentru cei cu boala inoperabila sau cu metastaze la distanta, tratamentul este paliativ.
- Tratarea acestor bolnavi trebuie sa fie intr-un centru specializat in chirurgie hepato-biliara.
- Tratamentul este propus de catre comisia de oncologie formata de radiologi, gastroenterologi, hepatologi, oncologi, radioterapeuti; aceasta comisie discuta fiecare caz in parte si decide schema cea mai potrivita pentru acel pacient.
- Planul propus de aceasta comisie, se discuta cu pacientul din toate punctele de vedere.
- Daca pacientul este de acord, atunci se trece la tratament.
Care este populatia cu risc crescut si care este planul de control?
- La pacientii cu colangita sclerozanta primara:
- Controlul se efectueaza indiferent de stadiul bolii.
- Efectiuam ecografia, Ct sau, cel mai bine, RMN la 6-12 luni.
- CA 19-9 la 6-12 luni.
- La cei cu polipi:
- Daca polipii sunt asimptomatici si au diametrul sub un centimetru, efectuam ecografia la 6 luni timp de un an, iar daca diametrul polipului nu se modifica, atunci repetam ecografia anual.
- Daca diametrul polipului creste, propunem pacientului colecistectomia.
- Daca diametrul polipului ramane stabil timp de 10 ani, controlul poate fi sistat dupa unele studii, dar eu personal, recomand continuarea coontrolului toata viata, mai ales ca examenul ecografic este foarte raspandit si inofensiv.
Cum prevenim cancerul de colecist?
- Toti pacienti cu scleroza multipla si polipi vezicular, sunt sfatuiti sa efectueze colecistectomia indiferent de marimea polipului.
- La pacientii cu polipi mai mari de un cm sau polipi simptomatici indiferent de marime, se recomanda colecistectomia.
in concluzie:
- Cancerul de colecist se diagnosticheaza, in cele mai multe cazuri, tarziu.
- Este o boala agresiva si procentul persoanelor care pot beneficia de tratamentul radical, este foarte mic.
- Preventia la anumite categorii de pacienti trebuie efectuata conform ghidurilor in vigoare.