Ce este boala Wilson?

Ce este boala Wilson?

• Boala se datoreaza unei anomalii genetice de transport al cuprului care duce la acumularea lui in diferite organe.
• Cuprul se acumuleaza mai ales in ficat, creier, cornee si rinichi.
• Este o boala autozomala recesiva (1/4 din copiii unei persoane afectate pot avea boala)
• o persoana din 30000 de persoane din populatia generala este afectata.
• Afecteaza persoanele din ambele sexe in mod egal.

Cum se manifesta boala?

• Persoanele afectate, in varsta medie sau mai avansata, se prezinta la medic cu afectare a ficatului si/sau neurologica, oculara, psihica si afectari ale altor organe.
• La persoanele tinere boala se manifesta, in cele mai multe cazuri, cu insuficienta hepatica acuta (afectarea grava a ficatului)
• Simptomele in cazul afectarii hepatice sunt:
  • Hepatita acuta care se manifesta prin urmatoatrele simptome:
    • Astenie fizica
    • Anorexie (lipsa poftei de mancare)
    • Greturi
    • Icter
    • Cresterea transaminazelor.
    • Tulburari de coagulare.
    • Uneori prin insuficienta hepatica fulminanta.
  • Forma cronica activa se manifesta prin urmatoarele simptome:
    • Astenie fizica.
    • Dureri articulare.
    • Cresterea imunoglobulinelor G.
    • Cresterea transaminazelor.
    • Uneori anticorpii antinucleari si antimuschi netezi sunt pozitivi.
  • Ciroza hepatica care se poate manifesta prin urmatoarele complicatii:
    •  Hepatosplenomegalie.
    • Ascita
    • Tulburari de coagulare.
    • Semne de hipertensiune portala si complicatiile ei (varice esofagiene, gastrice, duodenale, intestinale, etc)
  • In cazul afectarii neurologice pacientul poate avea urmatoarele simptome:
    • Tulburari de miscare.
    • Parkinsonism (este cel mai frecvent simptom la pacientii tineri)
    • Distonia spastica (rigiditate, tulburari de mers, disartria, tulburari de deglutitie, salivatie excesiva)
  • In cazul afectarii oculare:
    • Inelul Kayser-Fleischer care apare datorita acumularii cuprului in membrana Descemet.
    • Cataracta
  • Afectarea psihica se manifesta prin:
    • Depresie
    • Comportament psihopat.
    • Tulburare obsesiv-compulsiva.
  • Alte simptome:
    • Afectare renala.
    • Anemie hemolitica.
    • Afectare cardiaca.
    • Afectare articulara.
    • Hipogonadism
    • Hipoparatiroidism

Ce gasim cand examinam pacientul?

In functie de organul/organele afectate si le rezum dupa cum urmeaza:

• Semnele afectarii hepatice acute sau cronice (vezi mai sus)
• Inelul Kayser-Fleischer

• Semne neurologice (vezi mai sus)

Cum punem diagnosticul?

• Ca de obicei, istoricul amanuntit, semnele clinice ale bolii si examenul atent al pacientului, ne orienteaza catre diagnostic.
• Majoritatea pacientilor sunt diagnosticati la varsta cuprinsa intre 5 si 35 ani.
• Boala se manifesta la copii, in cele mai multe cazuri, prin afectarea ficatului.
• La adolescenti si adulti boala se manifesta, de obicei, prin semne neurologice.
• Criteriile de diagnostic sunt:
  • Scor leipzig:
    • Simptomele clinice:
      • Inelul Kayser-Fleischer (doua puncte)
      • Semnele neurologice severe (doua puncte)
      • Semnele neurologice usoare (un punct)
      • Ceruloplasmina intre 01si 02 g/L (un punct)
      • Ceruloplasmina sub 01 g/L (doua puncte)
      • Test Coombs pentru anemie hemolitica pozitiv (un punct).
      • Cuprul din ficat mai mare decat 4 micrograme /gram de tesut hepatic (doua puncte), intre 0,8 si 4 micrograme/gram (un punct), normal cand este sub 0,8 micrograme/g (minus un punct)
      • Rhodanine positive granules daca cuprul cantitativ din ficat nu poate fi efectuat (un punct)
      • Cuprul urinar intre 1-2 ori mai mare fata de normal (un punct), de doua ori mai mare decat normalul (doua puncte), normal dar mai mare de 5 ori fata de normal dupa D-penicilamina (doua puncte)
      • Analiza genetica : mutatii pe ambii cromozomi (4 puncte), pe un cromozom, (un punct), fara mutatii detectate (zero puncte)
    • Scorul total :
      • Daca avem 4 sau mai multe puncte, atunci diagnosticul este sigur.
      • Daca avem 3 puncte, diagnosticul este probabil si avem nevoie de teste suplimentare.
      • Daca avem doua puncte sau mai putin, diagnosticul este foarte putin probabil.
    • Biopsia hepatica se efectueaza cand avem suspiciunea de diagnostic, dar nu avem suficiente criterii pentru diagnostic.
    • Prin punctia hepatica putem masura concentratia de cupru din ficat si gradul de afectare hepatica.
    • Testarea genetica este utilizata din ce in ce mai mult, mai ales cand avem dificultatea de a pune diagnosticul la un pacient care poate avea boala.
    • Testarea genetica se efectueaza si la rudele unui pacient diagnosticat cu boala Wilson.
    • RMN craniu arata anomaliile la pacientii cu tulburari neuropsihiatrice.

Cum tratam aceasta boala ?

• Tratamentul este pentru tot restul vietii si are doua scopuri :
  • Eliminarea surpusului de cupru.
  • Prevenirea reacumularii lui.
• Eliminarea surplusului de cupru se efectueaza prin :
  • D-penicilamina care este cel mai potent chelator de cupru, dar 30% din pacienti nu suporta tratamentul de lunga durata cu acest medicament.
  • Trientina este utilizat in mod normal la pacientii care nu suporta D-penicilamina, dar putem sa-l utilizam si ca prima alegere deoarece este eficient si cu efecte secundare mult mai atenuate.
• Prevenirea reacumularii cuprului in organism poate fi obtinuta prin :
  • continuarea tratamentului chelator dar la doze mai mici.
  • sau prin administrarea sarurilor de zinc care actioneaza prin prevenirea absorbtiei de cupru.
  • Dieta cu cantitate mica de cupru.

Cum administram D-pencilamina ?

• Doza este de 250 pana la 500 mg pe zi.
• Aceasta doza este crescuta cu 250 mg la 5-7 zile pana la maximum 1000.
• Doza nu se administreaza intr-o doza unica ci se imparte in 2-3 doze egale pe zi.
• Pentru doza de intretinere administram 750 de mg impartite in trei doze pe zi (uneori este nevoie de o doza ceva mai mare ca tratament de
• Cele mai importante efecte adverse ale acestui medicament sunt :
  • Windom nefrotic.
  • Afectarea maduvei osoase, care se poate manifesta prin scaderea masiva a trombocitelor pana la aplazie totala.
  • Miastenia Gravis.
  • Polimiozita
  • Toxicitate hepatica.
  • Sindrom lupus-like.
  • Pierderea gustului.
  • Complicatii la nivelul pielii.
  • Anemia aplastica.
  • Greturi si varsaturi.
  • Inrautatirea simptomelor neurologice.
  • Inactivarea vitaminei B6 (trebuie sa administram aceasta vitamina in timpul tratamentului)
• D-pencilamina in timpul sarcinii :
  • Nu trebuie sa oprim tratamentul cu acest medicament niciodata.
  • Oprirea brusca a tratamentului, poate duce la insuficienta hepatica acuta.
  • D-penicilamina nu are riscuri majore in timpul sarcinii.
  • Tratamentul trebuie continuat in timpul sarcinii dar poate fi redus pana la 50% din doza initiala.

Cum tratam cu Trientina ?

• Doza la copii este de 20 mg/ kg corp si pe zi, administrata in doua sau trei reprize (in jur de 250 mg pe zi)
• La adulti folosim aceeasi doza ; doza maxima este de 1500 mg pe zi (in doua sau trei reprize)
• Doza de intretinere este de 15 mg /kg corp pe zi.

Efectele adverse :

• Reactii alergice.
• Inrautatirea simptomelor neurologice.
• Anemie sideroblastica care este reversibila de obicei.
• Gastrita hemoragica.
• administrarea acestui medicament cu sarurile de fier este contraindicata, pentru ca impreuna au efect nefrotoxic.
• efectele lui in timpul sarcinii nu sunt clare.

Cum administram zincul ?

• absorbtia zincului interfereaza cu absorbtia cuprului.
• Poate fi administrat si ca terapie initiala daca pacientul nu suporta celelalte medicamente.
• Acetat de zinc este administrat la adolescenti si adulti in doza de 150 mg impartita in trei reprize.
• La copii sau la persoanele care au sub 50 de kg, doza zilnica este de 75 mg in trei reprize.

Care sunt efectele adverse ?

• Gastrita severa.
• In cazuri rare, poate agrava afectarea ficatului.
• Poate fi administrat in timpul sarcinii.

Dieta :

• Alimentele care trebuie evitate sunt urmatoarele :
  • Nuci
  • Ciocolata
  • Crustacee
  • Carnea din organele animalelor.

In concluzie :

• Boala Wilson este o boala mostenita.
• Diagnosticul precoce este cheia succesului.
• Tratamentul corect duce la rezultate foarte bune.
• Tratamentul trebuie mentinut intre 6 luni si un an dupa care putem trece la doza de intretinere.
• Pacientii asimptomatici trebuie tratati.
• Rudele de gradul unu ale pacientului cu boala Wilson trebuie investigate.
• Tratamentele cu D-pencilamina si Trientina par sa fie sigure in timpul sarcinii, dar doza trebuie redusa cu 30 pana la 50 %.
• Tratarea pacientilor este multidisciplinara.