Esofagita cu eozinofile

   

 Cum definim boala?

  • Este o boala inflamatorie autoimuna cauzata de infiltrarea mucoasei cu eozinofile.
  • Eozinofilele fac parte din celulele albe.
  • Eozinofilele cresc in multe boli,  mai ales in unele boli parazitare sau alergice.
  • In cazul esofagitei cu eozinofile, reactia alergica pare sa fie provocata de unele alimente sau apare la unele substante din mediul inconjurator.
  • Boala duce la perturbarea functiei de transport a esofagului.
  • Impactarea alimentara este cel mai important simptom (blocarea alimentelor solide in esofag)
  • Impactarea alimentara poate duce la perforarea esofagului, de aceea este considerata o urgenta medicala.
  • Poate afecta toate varstele.

Care sunt cauzele si cei mai importanti factori de risc ?

  • Boala este multifactoriala.
  • Procesele care duc la aceasta infiltrare a mucoasei esofagiene cu eozinofile nu sunt pe deplin cunoscute.
  • Cel mai probabil mecanism este o reactie alergica la unele alimente sau substante din mediul inconjurator.
  • Mecanismele autoimune, care sunt implicate in boala, sunt complexe.
  • Varsta reprezinta un factor de risc important.
  • Afecteaza cel mai mult persoanele cu varsta intre 30 si 50 de ani.
  • Barbatii sunt de trei ori mai afectati decat femeile.
  • Unele studii au aratat ca predispozitia genetica reprezinta un factor de risc important.
  • Afecteaza toate etniile desi unele studii au aratat ca populatia alba este mai predispusa la boala.
  • Procentul de a fi insotita de alte boli alergice este de aproximativ 70% (astm bronsic, alergii alimentare, rinita alergica, etc)

Cum punem diagnosticul ?

Ca de obicei, istoricul simptomelor reprezinta cheia diagnosticului.

  • Cele mai importante simptome la adulti sunt :
  • Dificultatea inghitirii alimentelor solide (disfagie la solide)
  • Arsuri si dureri retrosternale.
  • Impactarea alimentelor solide, mai ales carnea.
  • Cele mai importante simptome la copii :
  • Alimentatie dificila.
  • Greturi si varsaturi.
  • Dureri abdominale.
  • intarzierea cresterii in greutate sau/si in inaltime.
  • Scadere in greutate.

Cele mai importante metode de diagnostic sunt :

Examenul endoscopic. Este cel mai important si arata, in formlele tipice,  aspectul inelar al mucoasei esofagiene, dar examenul endoscopic nu se rezuma doar la acest aspect.

In timpul endoscopiei se preleveaza biopsii supraetajate din esofag.

Examenul anatomopatologic efectuat de un anatomopatolog cu experienta, arata infiltrarea mucoasei cu eozinofile.

In stadiile initiale mucoasa esofagiana pare normala, iar la examenul anatomopatologic infiltratia cu eozinofile este redusa.

Simptomele sunt minore sau chiar absente in stadiile initiale, de aceea pacientul nu se prezinta la medic.

 

 Examenul radiologic cu bariu, ne arata o imagine in ansamblu a esofagului, mai ales modificarile structurale care apar in timp.

  • Cele mai importante afectiuni cu care trebuie sa facem diagnosticul diferential sunt :
    • Boala de reflux gastroesofagian.
    • Boala Crohn cu afectare esofagiana.
    • Leziunile produse de medicamente cum ar fi Tetraciclina, Qunidina, clorura de potasiu, Aspirina si familia AINS, Bifosfonat.
    • boala poate fi insotita de gastrita sau gastroenterita cu eozinofile, de aceea este bine sa prelevam biopsii din duoden si stomac in timpul endoscopiei.
    • Acalazia poate produce simptome asemanatoare (vezi capitoul cu acalazie)
    • Unele boli autoimune care pot afecta esofagul.
    • Sindrom hipereozinofilic.
    • Unele boli congenitale (sindrom Marfan tip II, sindrom hiper IgE, etc)

Tratamentul :

  • Scopul tratamentului este ameliorarea simptomelor si obtinerea remisiei complete a bolii.
  • Prevenirea impactarii alimentelor in esofag.
  • Tratamentul incepe cu controlul dietei, prin eliminarea unor categorii de alimente.
  • Cea mai cunoscuta dieta este cea care elimina 6 categorii de alimente (lapte, nuci, grâu, oua, soia, arahide).
  • Tratamentul medicamentos se incepe cu IPP (omeprazol, Pantoprazol, Omperazol, etc)
  • Daca dupa aceste masuri nu avem raspuns, atunci trecem la tratamentul cortizonic local, iar cele mai folosite sunt Budesanida si Fluticazona.
  • Nu exista studii comparative intre cele doua produse 
  • Ambele produse sunt prevazute sa fie inghitite de catre pacient si substanta ramane « lipita » de musoasa esofagului.
  • Aceste medicamente pot fi folosite si ca tratament de intretinere dupa remisia completa a bolii.
  • Tratarea acestor pacienti trebuie sa fie multidisciplinara (gastroenterolog, nutritionist si alergolog)

In concluzie :

Aceasta boala este din ce in ce mai des intalnita in practica medicala.

In fazele intiale este asimptomatica.

Tratarea ei este, in unele cazuri, foarte dificila si necesita o abordare multidisciplinara.