Polipoza adenomatoasa familiala

 

 

• Este o boala cu transmitere genetica autosomala dominanta (nu are legatura cu cromozomii X sau Y si se transmite la 50% din copiii unei persoane afectate)
• Exista mai multe forme de boala dupa cum urmeaza:
  • Forma clasica: prezenta la nivelul colonului de peste o suta de polipi adenomatosi.
  • Forma atenuata: numarul polipilor este sub 100 de polipi adenomatosi.
  • Sindrom Gardner: peste 100 de polipi adenomatosi in colon+ anomalii extraintestinale cum ar fi anomalii dentare, tumori desmoide, osteoame, etc.
• Boala poate fi intalnita la 1 din 10000 de nou nascuti si la sub 1% printre persoanele cu cancer colorectal.
• In forma clasica si sindrom Gardner, polipii incep sa apara in adolescenta, iar in cazul formei atenuate, polipii apar mai tarziu.
• Riscul de transformare in cancer dealungul vietii este de 100%.
• Riscul de a avea tumori ale altor organe este mult crescut, dar cu risc de malignitate mai mic (tumori ale intestinului subtire si periampulare 7%, desmoide 15%, hepatoblastom 1%, angiofibrom nasofaringian si tumori pancreatice 2%, adenoame suprarenaliene in 10% si tumori gastrice in 1% din cazuri)
• Aproximativ 20% dintre pacientii afectati, se prezinta cu manifestari extraintestinale.
• Cele mai importante manifestari extraintstinale sunt:
  • Hipertrofia congenitala a epiteliului pigmentar retinian (poate fi pus in evidenta imediat dupa nasterea unui copil afectat de boala)
  • Malformatii dentare.
  • Chiste epidermoide, fibroame, tumori desmoide, osteoame la nivelul mandibulei, craniului sau oaselor lungi.
  • Anemie feripriva datorita sangerarilor oculte din polipi.
  • Scaderea in greutate poate fi si ea un semn clinic important.

De ce apare boala?

• Au loc mutatii la nivelul unei gene (suppressor gene adenomatous polyposis coli sau prescuratat APC)
• Pot avea loc foarte multe mutatii si in functie de aceste mutatii, apar manifestariile extraintestinale.
• Aproximativ 20% dintre mutatii, au loc la persoane fara istoric familial (de novo)

Cum punem diagnosticul?

• Ca de obicei, incepem cu istoricul amanuntit familial si personal impreuna cu un examen obiectiv atent.
• Daca avem istoric familial, lucrurile sunt mai simple.
• Testarea genetica pentru copiii unei persoane afecatete, trebuie sa inceapa de la varsta de 10-12 ani.
• Incepem cu testarea genetica pentru persoanele afectate de boala.
• Daca testul la persoanele afectate de boala este pozitiv, atunci testarea genetica poate depista copiii afectati in 100% din cazuri.
• Daca testarea persoanelor afectate este negativa, atunci testarea genetica pentru copii sau a altor membrii de efamilie  nu este utila.
• Daca nu avem istoric familial, testarea persoanelor supsecte de boala, poate fi utila, dar testarea genetica negativa in acest caz, nu elimina posibilitatea existentei bolii.
• Exista diferite tehnici de testare genetica. Folosirea mai multor tehnici este necesara uneori pentru depistarea bolii.
• In cazul manifestariilor extraintestinale la copii, diagnosticul nu necesita prezenta de peste 100 de polipi; este de ajuns sa avem chiar sub 10 polipi ca sa ne gandim la polipoza familiala.
• La persoanele cu testarea genetica pozitiva, sau la persoanele netestate genetic, dar cu suspiciunea acestei boli, examenul colonoscopic incepe la 10-12 ani si se repeta anual.
• La copiii persoanelor afectate de boala, trebuie sa testam alfa fetoproteina si sa efectuam ecografia pentru ficat de doua ori pe ani (pentru hepatoblasom)
• Exista cateva boli cu care trebuie sa facem diagnosticul diferential cum ar fi sindrom Turcot, sindrom Peutz-Jeghers, polipoza juvenila, boala Cowden, sindom Lynch, sindrom de polipoza mixta ereditara, polipoza hiperplastica.
• Testarea genetica, tabloul clinic si examenul histopatologic, ne ajuta pentru stabilirea unui diagnostic cat mai exact.
• Vom vorbi despre aceste boli in viitorul apropiat.

Ce facem dupa ce diagnosticam boala?

• Colectomia profilactica (scoaterea pe cale chirurgicala a colonului) se efectueaza in functie de numarul si volulmul polipilor dar si de gradul displaziei (severitatea modificarilor tisulare la examenul anatomopatologic)
• Amanarea colectomiei pe cat posibil dupa varsta de 18 ani este recomandata, dar fara sa punem viata pacientului in pericol.
• Dupa efectuarea colectomiei, trebuie sa efectuam endoscopia digestiva inferioara anual (pentru intetsinul subtire si pentru rectul restant daca este cazul)
• Endoscopia digestiva superioara se efectueaza imediat dupa diagnosticarea bolii si se repeta in functie de ce gasim (nu exista o practica standardizata)
• Examenul clinic anual amanuntit.
• Examenul ecografic anual, inclusiv pentru tiroida.
• Examenele de sange anual.
• Pentru afectariile extraintestinale, efectuam examenele imagistice in functie de situatia clinica.

In concluzie:

• Riscul de transfomare maligna la pacientii cu polipoza familiala este de 100%.
• Acesti pacienti trebuie tratati in centre specializate cu experienta.
• Tratarea acestor pacienti trebuie sa fie multidisciplinara (gastroenterologi, nutritionisti, radiologi, oncologi, psihologi, chirurgi si specialisti in genetica medicala)
• Nu trebuie sa uitam ca tratamentul trebuie sa fie individualizat.
• Rolul unor medicamente cum ar fi Sulindac sau antiinflamatorii nonsteroidiene, ramane controversat.